Încă mai sunt puţin reticent la ştirea de pe ciutacu.ro cu privire la blogul domnului Mircea. Totuşi înclin să-i dau crezare tocmai prin prisma faptului că prietenul omului o mediatizează în propriul spaţiu de scris. Şi de ce şi-ar face Badea blog; el, care încă de la începuturi, trânteşte cu bloggeri în stânga şi în dreapta ori de câte ori i se iveşte ocazia?

Un singur motiv îmi vine acum în mintea creaţă şi se conturează într-un şi mai singur cuvânt: CONTINUITATE. Are de ceva vreme emisiunea ”În gura presei” de pe Antena 3. Nu, nu e de pe Antena 1 cum marea majoritate pe care i-am întâlnit cred. E pe 3 în jurul orei unsprezece noaptea. Şi cum ”ceva vreme” trece ca orice pe lumea asta omu’ se gândeşte la diversificare. Şi unde e cel mai bine să diversifici, unde ai ”audienţă” maximă, în luma chiar? Pe reţeaua asta mare, bat-o vina s-o bată, de se numeşte Internet.

Şi uite aşa, dezicându-se de proprietatea de a fi blogger, Mircea inaugurează blogul în propriu-i stil flegmatic, având ca aproape întotdeauna o privire neîncrezătoare înspre tehnologie:

ASTEA SUNT DOAR NISTE TESTE

Hai să zicem că nu ai fost chiar cel mai tare în Limba Română din generală sau chiar mai departe. Nu-ţi fie frică, nu trebuie să fii olimpic pentru a putea scrie bine pe un blog. Poate că profesoara din liceu o să rămână foarte uimită de felul în care scrii.

Totuşi, ca să nu te faci de râs în faţa cititorilor, este bine să urmezi câţiva paşi pentru a fi sigur că vorbele tale scrise transmit exact ceea ce ai vrut să spui. Ce bine cu tehnologia asta, pentru că tot ce trebuie să faci este să copiezi textul într-un fişier MS Word pentru a-i verifica acurateţea. Desigur că trebuie să ai instalat şi un dicţionar de limba română pentru Word, Romanian Proofing Tools, mai exact. Word corectează greşelile de ortografie dar nu ştie unde lipsesc semnele de punctuaţie de exemplu sau nu poate face diferenţa între ”casă” şi ”ca să”. Amândouă sunt corecte din punct de vedere al limbii române, aici trebuie să fii tu puţin mai atent.

Butonul de previzualizare a articolului din platforma Wordpress este foarte bun şi îl folosesc tot timpul înainte de a publica ceva. Verifică îndeaproape şi parcursul articolului, dacă cititorii o să înţeleagă ce ai vrut să transmiţi şi încearcă să eviţi cuvintele redundante şi prea multă informaţie într-o frază. Simplu şi clar e cel mai bine. Şi în nici un caz nu sări prin idei pentru că o să iasă un ghiveci de cuvinte fără noimă.

Corectarea greşelilor într-un articol, după ce a fost publicat, este indicat să se execute cât mai repede. Dacă cititorii observă unele greşeli şi le semnalează în comentarii, nu are rost să te superi degeaba. De fapt ar fi chiar indicat să le mulţumeşti că te-au ajutat să observi greşeala.

Concluzia este că nu trebuie să scrii neapărat corect pentru a avea succes, dar sigur asta va da o notă de profesionalism articolelor tale, iar dacă ideile se transmit uşor prin textul din articol, poţi să spui că ţi-ai atins scopul de ”writer”.

Am întâlnit azi la Arhi pe blog un comentariu din seria: ”Vreau stabilitate, decenţă, echilibru şi consecvenţă”. A, da şi mai vreau siguranţă, mai presus de toate. Era un advertiser (unu’ care vrea să-şi facă reclamă) frustrat de mânărelile care se fac pe blog-urile din Românica. Hai să-i punem şi site-ul. E vorbe de Respiro Media.

Stabilitate. Vrei stabilitate pe un blog, atunci tre’ să cauţi în altă parte. De unde atâta stabilitate când majoritatea încarcă să-şi impună propriul punct de vedere? Şi poţi să-i condamni? Nu poţi pentru că e blogu’ lor şi fac ce vor, asta bagă unicitate în modul de atragere al cititorilor.

Decenţă. Iar ai nimerit prost. Trebuie să cauţi decenţă în altă parte decât în ”mediul bloggeristic”, aşa ca să te citez. Decenţa e criminalul afişărilor în Românica, deci treci la alt nivel. Sau poate ai vrea să te întâlneşti cu un blogger în costum care să-ţi prezinte şi un contract cu tot cu angajament.

Echilibru. Intră în aceeaşi categorie cu stabilitatea. Un blogger echilibrat e un blogger plictisitor şi la pofta românilor de Cancan şi VedeTv, echilibrul e un ”turn off”, aşa că de ce să mai citească?

Consecvenţă. Aici s-ar putea s-o nimereşti cu bloggerii pasionaţi de ceea ce scriu, nu doar cu cei care scriu pentru faptul că vrei şi tu un locşor la ei în sidebar, pentru o anumită sumă de bani.

Siguranţă. Gata, ai dat-o în bară de tot. Nu te doare? Siguranţă? La noi? Mă faci să râd. Păi, frate, trezeşte-te, eşti în România, ţara tuturor posibilităţilor. Şi chiar este cum am zis. Aici găseşti cel mai repede cum să mânăreşti statisticile de tot felul, să faci Black SEO şi alte mişmaşuri la toate instrumentele care îţi dau ţie, advertiser cinstit, o falsă siguranţă. Oricum, fără de toate astea cine s-ar putea mândri că e român?

P.S.: Respiro, un sfat prietenesc. Mai lucrează la portofoliu, mai ales partea de design înainte să începi cu publicitatea, nu de alta, dar să nu fii dezamăgit după aia. Acuma spune şi tu, ăsta e design de pagină web? AŞA NU!

Ce înseamnă RSS? Multe bloguri afişează această opţiune de abonare sau te invită să le citeşti cu ajutorul RSS-ului. De fapt, orice blog sau site care are update-uri regulate şi se respectă, e obligatoriu să ofere înscrierea prin RSS.

Desigur, ai observat că dacă vrei să te abonezi la iCente, poţi să alegi din două opţiuni, cea mai populară fiind abonarea prin RSS Feed. Dar ce este RSS-ul?

Ce este Really Simple Syndication?

E o metodă prin care milioane de utilizatori ai internetului pot să fie la curent cu noile articole publicate pe site-urile sau blog-urile preferate.

Mai pe la început a existat şi mai există în continuare opţiunea de bookmark-ing sau cea de ”favorites” unde manual adăugai site-urile preferate în browser şi trebuia să te întorci la ele în mod regulat pentru a vedea dacă există un articol nou sau un update care să te intereseze.

De ce e incomodă opţiunea de ”favorites”

• singur faci toată munca de vizualizare
• devine destul de încâlcită când ai mai multe site-uri de vizualizat
• dacă uiţi să revii pe un site, pierzi informaţii care poate că te interesau
• există riscul să revii pe site şi să vezi aceeaşi informaţie de mai multe ori datorită faptului că între timp nu s-a făcut nici un update

Schimbarea adusă de RSS

E ca şi cum i-ai spune unui site să te anunţe când s-a publicat ceva nou. În principiu, asta face RSS-ul pentru tine.

Te ajută să primeşti informaţie relevantă pentru tine într-un timp cât mai scurt după ce a fost publicată şi să economiseşti o grămadă de timp folosit pentru navigare. E ca şi cum te-ai abona la o revistă periodică, dar în loc să o primeşti prin poştă, o găseşti în Cititorul tău pentru RSS de fiecare dată când se fac update-uri.

Şi eu folosesc un cititor de RSS pentru a fi la curent cu posturile de pe blogurile citite de mine. Trecerea de la bookmark-ing la RSS a fost un pic ciudată la început, dar m-am obişnuit repede datorită avantajelor oferite.

Cum să foloseşti RSS

Ia-ţi un RSS Reader, asta înseamnă că ai şi de unde alege. Pentru a citi site-urile prin RSS îţi trebuie un RSS Feed Reader. Sunt multe cititoare de RSS, dar unul simplu, gratuit şi uşor de folosit este Google Reader sau Bloglines. Eu folosesc cel de la Google, dar nu sunteţi obligat să-l folosiţi tot pe ăsta. După preferinţe, ar trebui să vă alegeţi reader-ul care vi se potriveşte mai bine. Google e un reader uşor de utilizat şi recomandat pentru începătorii în domeniul RSS-ului.

Cititoarele se comportă ca un fel de căsuţă de email. Te abonezi la diferite bloguri şi observi cum cele necitite sunt marcate mai îngroşat, iar după ce le marchezi ca şi ”citite”, font-ul e normal. Exact ca şi în cazul căsuţei de email.

Cel mai bun mod de a experimenta cu Google Reader sau Bloglines este să te abonezi la câteva site-uri şi să le încerci pe viu. Desigur că există pagini de ajutor pentru ambele readere.

Găseşte RSS la care să te abonezi. Modalităţile de abonare le poţi găsi la majoritatea site-urilor în două locuri.

- în cadrul site-ului

- în browser

Abonarea în cadrul site-ului

De obicei apar butoane pe fond portocaliu, dar nu neapărat, contoare de cititori şi alte butonaşe variate care te invită să te abonezi la site.

Există mult mai multe tipuri de butoane, dar de fiecare dată când vezi aşa ceva înseamnă că site-ul vizitat are un feed RSS la care te poţi abona. De obicei înscrierea se face simplu, prin copierea link-ului asociat cu aceste butoane în cititorul de RSS folosit de tine sau poate doar cu un click pe butonul respectiv şi urmarea instrucţiunilor de pe ecran.

Abonarea prin browser

Noile browsere de net oferă şi posibilitatea abonării pe site-urile care au un Feed RSS. De exemplu în Firefox acest buton este prezent în partea dreaptă a url-ului tot sub formă de buton RSS. Pur şi simplu dai click pe acel buton şi ţi se oferă posibilitatea abonării la site.

De exemplu, asta apare când site-ul meu este în browser:
Dacă o să accesezi micul buton portocaliu din dreapta url-ului o să dai peste Feed-ul RSS de la iCente punct Com.
Prin email, o altă opţiune
Dacă nu vrei să te abonezi cu ajutorul unui cititor pentru RSS, mai există opţiunea abonării prin email. Cum nu toată lumea este obişnuită cu un RSS Reader şi poate e mult mai familiarizată cu propria căsuţă de email, iCente oferă şi opţiunea abonării, doar prin introducerea propriei tale adrese de email. Vei primi un mail zilnic conţinând sumarul articolelor scrise pe blog. Renunţarea la abonare se poate face oricând iar adresa ta de email nu va fi folosită în alte scopuri.

Un week-end fără vorbe din partea mea. Asta nu pentru că am intrat în ”silentio stampa” şi nici nu fac grevă, am renunţat de mult la acest drept. Doar că am fost plecat şi din păcate nu am reuşit să-mi pregătesc din timp poveştile de sfârşit de săptămână. Tot ce pot să sper e că nu v-am supărat prea tare.

Şi că tot veni discuţia despre vorbe şi lipsa timpului de a scrie, să vă dau un sfat pe care din păcate nu l-am urmat de data asta. Ce faci dacă mergi într-o locaţie unde nu ai internet? Poftim? Nu există aşa ceva? Asta s-o credeţi voi. Să presupunem că mergi la cabană, afară ger geros şi iarnă iernoasă, de aia pe bune, iar tu musai trebuie să menţii legătura cu cititorii blogului că altfel pică cerul şi vine apocalipsa.

Uite câteva sfaturi în acest sens:

1. Bagă-ţi net mobil. Există atâtea oferte pe piaţa românească, de la bătrânii Dialog - Orange (a se citi în franceză) şi Connex - Vodafone până la cel mai nou intrat pe piaţă, Cosmote. Netu’ lor e bun, dar nu atâta de bun încât să începi să dai jos filme cu Jenna Jameson de pe Filelist.ro. Oricum, pentru a posta pe blog e numa’ bun. Asta e o soluţie mai costisitoare care îţi scoate o sumă mai mare sau mai mică din buzunar, o dată pe lună. Dacă o foloseşti ori îţi merge bine de bine pe net ori îţi iubeşti în mod exhaustiv cititorii.

2. Du-te tu la net. Addicted to blogging? Atunci sigur găseşti un internet cafe, oriunde te-ai afla. O scoţi şi din gaură de şarpe. Desigur soluţia asta e mult mai incomodă decât prima dar nu te sărăceşte decât cu banii pe biletul pentru telecabină, închiriat de schiuri, snowmobil sau alimentat benzină, după caz. De ce e incomodă? Închipuiţivă un şemineu călduţ în peisajul descris mai sus şi o mândră în braţe, iar tu îţi aminteşti… ”Holly cow, am uitat să scriu pe blog!” Ce-i spui ei? Asta-i altă problemă. Deci vedeţi incomoditatea. Oricum dacă ai plecat, poţi fi sigur că eşti addicted.

3. Scrie de pe mobil. Te urci în cel mai înalt brad de pe lângă cabană, fii atent la urs, că doar acolo găseşti semnal şi începi să scrii postul, iar apoi să-l trimiţi. Totuşi cred că ar fi o idee mai bună să scrii articolul la căldura şemineului şi doar apoi să te urci în copac, e mai eficient, nu credeţi? Asta implică foarte puţine costuri, dar s-ar putea să vă îngheţe ce aveţi mai drag, deci atenţie la cât de gros vă îmbrăcaţi.

4. Roagă un prieten. Sfatul ăsta s-ar putea transforma şi în ”Angajează un prieten”, ”Mituieşte un prieten” sau ”Şantajează un prieten”, asta în funcţie de vechimea prieteniei şi disponibilitatea prietenului. Desigur că posturile nu vor avea aceeaşi calitate ca şi când le-ai fi scris tu, nu vor emana şarmul tău inconfundabil sau nu vor uimi prin logica ta imbatabilă, dar vor fi scrise şi cititorii vor avea ce să citească. Te poţi scuza mai târziu cum că nu ai fost în apele tale sau ai avut gripă aviară. Scuze se găsesc.

5. Wordpress. Cum Wordpress? Soluţia a fost în faţa ta tot timpul, doar că nu ai văzut-o. Hai să-ţi zic. Wordpress-ul e dăştept, are multe opţiuni, una dintre ele fiind aceea că poţi alege data şi ora la care să fie publicat articolul pe care îl scrii. Se găseşte în partea dreaptă a căsuţei în care îţi exprimi tu ideile. De regulă acolo apare ”Publish immediately” adică ”Dă-i să sune” ceea ce o să publice articolul tău imediat ce ai apăsat ”Publish”. Dar tot acolo e o mică legătură ”Edit” cu ajutorul căreia poţi modifica data şi ora la care va fi publicat articolul. După ce eşti mulţumit cu data şi ora alese de tine, pur şi simplu apeşi ”Publish”, dar de data asta nu o să vezi articolul publicat decât în momentul în care l-ai setat.

Desigur că ultima metodă ar fi cea mai la îndemână dintre toate, dar asta cere un pic de muncă în avans, cantitatea depinzând de zilele în care lipseşti. Ar mai fi şi lipsa articolelor spontane în această perioadă, dar dacă vrei să le ai pe toate, tre’ să pui banu’ jos.