Nu, nu e ceea ce pare la prima vedere. Doar nu credeaţi că o să apară aici aşa ceva. Doar că, azi ne-a apucat un imbold de a face curăţenie prin frigider. Imbold accentuat şi de faptul că în frigider nu mai era loc pentru noi provizii. Şi valuri de zacuscă şi smântână au început să curgă pe apa sâmbetei. Din fericire majoritatea nu erau ale mele, dar colegu’, om strângător, acumulase o îndestulătoare cantitate de borcane şi borcănaşe.

Chinul mai mare a fost la urmă, când toate acele borcane au trebuit spălate unul câte unul şi apoi împărţite conform amintirilor fiecăruia dintre noi. Şi ce a început ca o operaţiune de mică amploare, s-a transformat în mega-operaţiunea Apartamentul cu spălat, şters, mutat, scuturat, uscat şi iar spălat, până când totul a revenit la locul lui de odinioara doar că acum ”mai curat, mai uscat”.

La ora asta mi-a trecut cheful de operaţiuni de orice fel, în afară de aia care începe cu S (somnul).

Încă nu vine sfârşitul Lumii. Ce bine, pentru că mai am atâtea de făcut. De exemplu am uitat să duc gunoiul în seara asta. Cum ar fi să mă prindă sfârşitul lumii aşa? Nu se poate, deci se amână pentru o dată ulterioară.

Cei de pe lângă Geneva, cercetătorii care nu poartă halate albe, vor face pentru început experimente cunoscute până acuma şi abia mai spre sfârşitul lui septembrie vor avea loc ciocniri de particule cu viteze mai mari decât cele care au fost încercate până în prezent. Nimeni nu s-a gândit până acum că sfârşitul Pământului ar veni dintr-o gaură neagră. Toţi au fost cu asteroizii, cutremure, inundaţii catastrofale, era glaciară şi alte alea, în nici un caz, găuri negre. Cum apare o modalitate nouă de sfârşit al Lumii, cum devine un curent foarte ”trendy” pentru apocaliptici.

Nici nu m-ar mira dacă nu peste multă vreme s-ar ecraniza un film cu subiectul ăsta. Oare cum s-ar numi? ”Gaura neagră”, ”Pământul în gaură”, ”Sfârşitul vine din gaură”. Hmm, cam ciudat cuvântul ăsta. Nu prea poţi să-l asociezi cu ceva, fără să pufneşti în râs.

Evrika! Omenirea o să dispară murind de râs când se va anunţa titlul filmului. Ăsta da scenariu de apocalipsă. Păcat că o să supravieţuiască doar englezii.

După drumul din Mănăştur până la Polus, care a durat mai bine de o oră, am zis că dacă tot am reuşit să ies din Cluj, să profit de ocazie pentru a trece pe la Praktiker pentru anumite achiziţii de ”handy man”. Scopul drumului odată îndeplinit, m-am mai învârtit pe acolodatorită aceloraşi impulsuri de ”man of the house”.

Uite aşa m-am împiedicat de un articol extrem de util şi foarte bine accesorizat: o unghieră cu lacăt. Chiar mă întreb care a fost motivul principal acestei asocieri. Ce tip de cumpărător ar lua aşa ceva de pe raft şi ce utilitate poate da acel cumpărător acestui articol?

Vai, chiar am nevoie de o unghieră, bine că am găsit una! Şi uite ce fericit sunt că are şi lacăt, aşa nu mi-o mai poate lua nimeni! Setez combinaţia cifrului, şi gata… E doar a mea… My precious…

Sau:

Nu cumva să uit să-mi tai unghiile. Ce bine că am unghiera ataşată lacătului cu care îmi închid dulapul, ca să-mi amintească de fiecare dată să-mi verific lungimea unghiilor!

Dacă găsiţi vre-un motiv plauzibil pentru această asociere, ziceţi aici, nu mă lăsaţi aşa în ceaţă. Eu unul nu am găsit până acum unul.

Problema se pune în felul următor:

“I live in georegia but i dont see rusia no where not even sound but they says theres tanks should i be worrie

i herd on the news that rusia has invaded but i dont see them no where wats going on”

Adică, ce vrea să întrebe omul ăsta e: “Nu ar trebui să-mi fac griji pentru faptul că americanii atacă Georgia? Locuiesc în Georgia, dar până acum nu am văzut nici urmă de rus pe aici…”

Asta în esenţă, pentru că răspunsurile clarificatoare încep să apară după întrebare, unele îndemnându-l pe bietul individ să-şi ia catrafusele şi să fugă de ruşii cei răi, care tocmai se adună la graniţă… Desigur că totul ar putea fi o glumă, dar, din păcate, chiar există astfel de specimene prin S.U.A.

YAHOO ANSWERS!!!

”- Bună, sunt Ionuţ şi îmi plac desenele animate

- Bună Ionuţ!”

Da, aţi citit bine, îmi plac la nebunie desenele animate. Bineînţeles că nu orice gen de animate, dar ţin să precizez că mă uit şi pe cartoon network, la unele seriale, când le prind. De exemplu, de pe acel post îmi place foarte mult ”Fosters”.

Nu consider că o persoană, aflată la 24 de ani din viaţa lui nu mai are dreptul să se uite la desene animate. De ce există concepţia că dacă te-ai făcut mare nu mai ai voie să faci o grămadă de lucruri, printre care şi ăsta? Mie mi se par foarte amuzante şi relaxante în acelaşi timp.

Oricum ”South Park” e în topul preferinţelor, deşi oricum acest gen de animate nu e pentru copiii sub 16-18 ani. Din aceeaşi categorie fac parte şi ”Family Guy” sau ”Futurama” pe care vă recomand să nu le pierdeţi. Sigur le găsiţi pe net, undeva şi după aia nu vă mai despărţiţi de calculator câteva sezoane.

În concluzie îmi plac desenele animate, indiferent de ce zice lumea. Dacă vă plac şi vouă spuneţi care, poate mai aflu şi eu ceva serii noi.